Stomatologia este știința care se ocupă cu studiul formațiunilor anatomice și cu tratarea bolilor care apar la nivelul cavității orale. Formațiunile anatomice care fac obiectul stomatologiei sunt grupate sub numele de aparat dento-maxilar. Stomatologia este parte componentă a domeniului științific medicină, care se ocupă de cercetarea etiologiei, patogeniei, clinicii, diagnosticului, tratamentului și profilaxiei afecțiunilor organelor și sistemelor teritoriului oro-maxilo-facial al organismului uman, la baza căreia stau metodele stomatologice de tratament și totodată se ocupă și de elaborarea lor.

Tratamentul modern al cariei dentare

Tratamentul modern al cariei dentare

Odată instalată, evoluţia cariei dentare nu mai poate fi oprită decât prin tratament propriu-zis, constând în îndepărtarea substanţei cariate şi obturarea cavităţii rezultate cu materiale speciale care refac dintele din punct de vedere estetic şi funcţional. Pentru un confort sporit al pacientului, această manoperă se va efectua sub anestezie locală.

Netratată, caria va duce la afectarea pulpei dentare (‘inflamaţia nervului dentar’), cu crize dureroase tipice. În acest caz, pe lângă restaurarea dintelui, fiind necesar şi tratamentul endodontic.

Filozofia noastră este de avea o atitudine cât mai conservatoare în abordarea tratamentului cariei dentare, încercând să păstrăm cât mai mult din substanţa dentară sănătoasă.

Primul pas în acest demers este făcut prin diagnosticarea precoce a leziunilor incipiente.

Un rol important îl joacă mijloacele de magnificare (lupa şi microscop), cu ajutorul cărora se pot detecta leziuni abia constituite de dimensiuni foarte mici, greu observabile cu ochiul liber.

Un alt examen obligatoriu îl constituie radiografiile, un rol important revenind radiografiilor bite-wing ce surprind cu acurateţe cariile incipiente interdentare, greu de detectat prin examen clinic.

În trecut se foloseau materiale dentare care pe lângă faptul că nu ofereau o estetică satisfăcătoare (vezi obturaţiile gri-argintii din amalgam de argint), mai necesitau şi crearea unor retenţii mecanice în dinte, ceea ce presupunea îndepărtarea suplimentară de ţesut dentar sănătos pentru retenţionarea obturaţiei. Din păcate, sacrificiul biologic era important.

Apariţia tehnicii adezive de obturare a reprezentat o adevărată revoluţie în stomatologie. Este vorba despre materialele compozite, cunoscute sub denumirea de obturaţii fizionomice (de culoarea dintelui), care stabilesc o legătură chimică cu substanţa dură dentară prin utilizarea unor adezivi speciali. Această proprietate permite realizarea unor preparaţii dentare minim-invazive, constând în îndepărtarea strictă a substanţei dentare cariate cu ajutorul unor freze miniaturale . Mijloacele de magnificare (lupa, microscop) cresc considerabil calitatea manoperei.

Deoarece tehnica de obturare adezivă persupune existenţa unui câmp de lucru uscat, medicul va apela la diga dentară, o folie izolatoare din latex, fixate pe dinţi cu ajutorul unor cleme speciale. Astfel se reduce la minim posibilitatea contaminării cu salivă. Acest lucru permite obţinerea unei adeziuni perfecte între dinte şi materialul de obturaţie, crescând rata de suces pe termen lung a restaurării dentare şi implicit a duratei de viaţă a dintelui pe arcadă.

Succesul rezultă din competenţă, experienţă, precizie şi perfecţiune.

Scris de Dr. Octavian Făgăraş phd/dds Indent Dentistry Artists 

 

© 2015 Copyright by stomatologie-romania.ro