Intruzia dintilor permanenti

Traumatismele dento-paradontale sunt destul de frecvente la copii.Acestea se localizeaza in reginea frontala superioara.Traumatismele pot surveni in urma unei caderi, in urma unei agresiuni sau prin lovirea accidentala, prin inchiderea brusca a gurii.

Aceste traumatisme pot fi clasificate in : deplasari dentare , aici intalnim luxati si intruzi si in fracturi dentare: smalt, dentina,prin camera pulpara, radiculara si  cominutiva.

Exista doua metode de repozitionare a dintilor : metoda  repozitionarii  ortodontică:  recomandată în cazul intruziilor ce depăşesc 7 mm la dinţi cu apexul deschis sau între 3 şi 7 mm la dinţi cu apexul închis. Este metodă de elecţie pentru pacienţii ce se prezintă tardiv la tratament.Are avantajul că permite remodelarea marginii osoase din alveolă consecutivă repozitionarii lente a dintelui pe arcadă. Metoda chirurgicală de repoziţionare: indicată în intruziile de 3 până la 7 mm la dinţii cu apexul închis şi la cele de peste 7 mm la dinţii cu apexul deschis. Este considerată o metodă de urgenţă. După administrarea anestezicului local , se repoziţionează blând dintele cu ajutorul forcepsului concomitent cu repoziţionarea fragmentului de os deplasat prin aplicarea presiunii degetelor pe suprafeţele vestibulare şi palatinale (linguale)

Dupa aplicarea uneia dintre aceste metode pacientul este ţinut sub observaţie pe o perioada de 5 ani şi chemat la primul control stomatologic după 2 săptămâni. Va fi dispensarizat la o luna, 2 luni, 6 luni, un an etc. Sunt necesare examene radiologice pe o perioada de un an pentru depistarea din timp a  eventualelor complicaţii precum resorbţia radiculară externă, caracterizată prin apariţia geodelor pe suprafaţă radiculară.