Stomatologia este știința care se ocupă cu studiul formațiunilor anatomice și cu tratarea bolilor care apar la nivelul cavității orale. Formațiunile anatomice care fac obiectul stomatologiei sunt grupate sub numele de aparat dento-maxilar. Stomatologia este parte componentă a domeniului științific medicină, care se ocupă de cercetarea etiologiei, patogeniei, clinicii, diagnosticului, tratamentului și profilaxiei afecțiunilor organelor și sistemelor teritoriului oro-maxilo-facial al organismului uman, la baza căreia stau metodele stomatologice de tratament și totodată se ocupă și de elaborarea lor.
Detartrajul este o procedură medicală care ajută la îndepărtarea tartrului de pe dinți și la prevenirea cariilor. În ciuda faptului că este un procedeu simplu și nedureros, mulți pacienți îl ocolesc în igiena lor dentară, fiind influențați de temeri nejustificate care le pot afecta serios sănătatea dentară. Iată câteva dintre cele mai populare mituri despre detartraj!
Tartrul sau piatra dentară este o problemă cu care se confruntă toata lumea, nu doar persoanele care au o igiena deficitară. Periajul dentar si folosirea aței dentare scad riscul formării plăcii bacteriene și, implicit, a cariilor, însă nu protejează complet împotriva acestora. Exista zone și spații interdentare în care periuța nu poate pătrunde, iar ața nu reușește să le curețe complet, devenind astfel un mediu propice pentru acumularea tartrului și carierea dinților. Detartrajul este un procedeu pe care toate persoanele trebuie să îl aibă în vedere cel puțin o data la șase luni, indiferent dacă au sau nu probleme stomatologice.
Multe persoane subevaluează importanța detartrajului și periajului profesional. Sub piatra dentară se formează un mediu proprice dezvoltării cariilor. Mai mult decât atât, tartrul are tendința de a “dezlipi” gingiile și a pătrunde sub acestea, crescând riscul pentru parodontoză și pierderea dinților. De aceea medicii stomatologi recomandă ca detartrajul să fie realizat anual sau chiar mai des în cazul fumătorilor.
Detartrajul profesional realizat cu ultrasunete nu afectează smalțul și nici nu sensibilizează dinții. Aceasta este o temere nefondată a multor pacienți. Detartrajul îndepărtează doar colorațiile și depozitele de tartru de la suprafața dintelui. Acumularea plăcii bacteriene pe dinți este cea care duce la slăbirea smalțului și la apariția cariilor și a parodontozei.
Tehnicile moderne de detartraj fac ca această procedură să nu doară. Există situații rare în care pacientul poate prezenta o ușoară sensibilitate dentară, în special atunci când tartrul este subgingival. Această sensibilitate poate să apară și în urma detartrajului, manifestându-se cu precădere la consumul de alimente dulci sau reci. Sensibilitatea dentară după detartraj dispare în câteva zile și nu necesită tratament.
Detartrajul este, înainte de orice, o tehnică medicală prin care se îndepărtează piatra dentară care conduce la formarea cariilor. Multă lume confundă adesea tehnica de albire profesională a dinților cu detartrajul, dar sunt două proceduri total diferite. Prin îndepărtarea colorațiilor de pe dinți (petelor), detartrajul ajută la albirea ușoară a dinților, însă nu acesta este scopul procedeului.
Un alt mit destul de des întâlnit este acela că tartrul este folositor dinților, asemenea unei “hăinuțe” protectoare care apără smalțul de bacteriile cauzatoare de carii. În realitate, tartrul se formează prin mineralizarea plăcii bacteriene, ca și când bacteriile sunt cele care își formează o “cazemată”, astfel încât să se dezvolte nestingherite la nivelul dinților și să formeze carii ascunse. Prin evoluția subgingivală, tartrul poate duce, în timp, la parodontoză și pierderea dinților.
Medicii recomandă detartrajul cam o dată la sase luni, însă există situații în care este nevoie de curățarea profesională a dinților și mai devreme de această perioadă. În cazul în care dinții sunt foarte înghesuiți (se încalecă) sau ai o predispoziție pentru acumularea unor cantități crescute de tartru pe dinți (din cauza alimentației preponderent defectuoase, de exemplu), stomatologul ți-ar putea recomanda detartrajul și mai devreme, o data la trei luni.
Spațiile mărite dintre dinți care apar în urma detartrajului se datorează de fapt acumulării tartrului. Piatra dentară crește în dimensiuni, “dezlipește” gingia de dinte și pătrunde spre rădăcina acetuia, putând produce chiar parodontoză și pierderea dintelui. Un detatraj realizat anual elimină riscul de înaintare sub gingie a pietrei dentare.
Sursa :http://drtodosi.ro/articole/10-mituri-despre-detartraj-1005.html
http://www.dentfix.ro/2014/09/mituri-despre-detartraj/